Din păcate, nu alegem întotdeauna locația spațiilor noastre verzi. Astfel, se întâmplă să nu avem altă opțiune decât să ne instalăm peticul sau grădina

Sfaturi pentru sezonul de grădinărit 2025: Ce semințe pot fi plantate încă de la începutul anului Deși iarna este încă în toi, grădinarii pricepuți știu

Cand se planteaza rasadurile de rosii. Care este cea mai buna perioada si cum ar terbui plantate rasadurile pentru a obtine o productie buna.

Răsadurile de tomate, plantate în câmp, au avantajul că produc roşii foarte devreme. Însă şi semănarea tomatelor direct în câmp vine cu un avantaj deosebit.

3 mai - plantat rosii in gradina 10 mai - stropit cu Dithane rosii,castraveti,dovlecei 11 mai - plantat restul de rosii in gradina - plantat   ardei in gradina 12 mai -  plantat  alti  ardei  in gradina -  stropit capsunii cu Topsin 14  mai -  copilit  si  prasit (1)  rosiile plantate in 3 mai -…

Ardeiul este o cultură cu cerințe mari la întreținere, pentru asigurarea recoltelor bune. Ofilirea, încetinerea sau încetarea creșterii sunt probleme des întâlnite în cultura ardeiului. În acest articol vom discuta despre posibilele cauze ale acestor probleme și metode de a ameliora situația. De ce ardeii cresc prost Motivele eșecurilor în cultivarea ardeiului sunt multe, printre cele principale se numără: semințe necalitative (planta va fi slabă pe întreaga perioadă de vegetație); repicarea incorectă sau transplantarea. Transplantarea prea adâncă în sol sau la transplantare au fost deteriorate rădăcinile; probleme ale solului (fertilitate slabă sau structură necorespunzătoare, sol rece în seră/solar); încălcarea sistematică a regimului de temperatură, expunerea la temperaturi scăzute sau căldură extremă, fluctuații de temperatură în timpul zilei și pe timp de noapte; aer uscat în seră, ventilație slabă sau prezența curenților de aer; irigații necorespunzătoare și folosirea apei reci sau de proastă calitate; ore scurte de zi, iluminare slabă; fertilizarea ineficientă, adică supraalimentarea sau, dimpotrivă, introducerea unei cantități insuficiente de elemente nutritive; ignorarea copilitului sau retezării vârfurilor la unele soiuri de ardei ce necesită aceste operațiuni. Află aici De ce se răsucesc frunzele la roșii și ardei. Cauze și prevenire. Dezvoltarea slabă a plantelor de ardei este posibilă dacă se ignoră tehnicile corecte de cultivare. Dacă cel puțin o etapă în îngrijire este încălcată, planta încetează să crească. Principalele cauze ale încetinirii creșterii plantelor de ardei sunt: 1. Plantarea incorectă a răsadurilor Nerespectarea termenului de plantare a răsadului poate fi unul dintre motivul creșterii. Dacă răsadurile au fost plantate într-un loc permanent prea devreme, cultura nu va înflori și, ca urmare, nu va lega fructe. În cel mai bun caz, veți obține o recoltă târzie. Răsadul de ardei se plantează când în sol se atinge temperatura de cel puțin 14°C (de obicei, în câmp deschis în perioada 1-25 mai). Citiți mai multe despre Când plantăm răsadurile în câmp. Perioada optimă pentru fiecare specie. 2. Îngrășăminte selectate incorect Absența fructelor este adesea rezultatul hrănirii necorespunzătoare. Ardeii sunt sensibili la substanțele chimice. În primul rând, nu e benefică o cantitate excesivă de azot, iar deficitul de îngrășăminte cu potasiu și fosfor, dimpotrivă, contribuie la dezvoltarea slabă a plantei și încetinirea creșterii plantei.   Aveți în vedere, efectuând tratamentele, că e periculoasă suprasaturația cu fertilizanți sintetici, sunt mai binevenite îngrășămintele organice. Important! Nu folosiți niciodată gunoi de grajd proaspăt pentru fertilizare. El este capabil să ardă rădăcinile plantelor de ardei, dar și să ducă la infestarea cu buruieni, dăunători, cum ar fi coropâșnița. Detalii despre Coropâșnița – cum prevenim răspândirea. Combatere. Îngrășămintele care conțin fosfor și potasiu pot fi aplicate aproape pe toată perioada de viață a culturii: aceste substanțe au un efect pozitiv asupra dezvoltării rădăcinii și accelerează creșterea fructelor. Detalii despre Putregaiul apical la ardei – cauze și tratament. 3. Solul nepotrivit Motivul dezvoltării lente sau încetării complete a creșterii plantei poate fi solul compact și sărac.  Gradul de productivitate și rata de creștere a răsadurilor depinde de locul în care sunt transplantate. Nefavorabil este terenul cu un conținut scăzut de cernoziom sau prea nisipos.   Ardeiul va crește bine pe terenuri plane cu expoziție sudică, bine nivelate, soluri luto-nisipoase, fertile, permeabile, bine afânate. 4. Încălcarea condițiilor de creștere recomandate Lumina insuficientă (creșterea la umbră) și temperatura necorespunzătoare (timpul prea rece sau căldură de peste +30°C) sunt inacceptabile pentru răsadurile de ardei. Important în cultivarea acestei culturi este să nu ignorați caracteristicile soiurilor. Folosiți soiuri adaptate condițiilor din zona Dvs. La căldură extremă, deschideți ușile serei/solarului. Asigurați o temperatură suficientă (+23...+25°С). Protejați plantele de lumina directă a soarelui și de curenții de aer. Respectați regula principală de udare – nu udați prea mult, dar nici nu lăsați să se usuce prea mult solul. Umiditatea optimă a solului trebuie să constituie 70–75% din capacitatea de câmp pentru apă – pentru faza de până la fructificare, şi 80–85% – în perioada fructificării plantelor la umiditatea aerului de 75–80%. Normele de irigare prin aspersiune 300–400 m3/ha, pe vegetaţie efectuându-se 11–13 udări. La irigarea prin picurare normele de irigare vor varia între 20–50 m3/ha şi vor fi aplicate în perioadele respective conform normelor. Detalii despre Irigarea ardeiului prin picurare. Sfaturi pentru recolte bune. 5. Atacul de boli și dăunători Umiditatea prea mare a aerului poate provoca afectarea fructelor de putregaiul cenușiu sau alb, precum și alternarioza. Agentul patogen pătrunde în plantă prin țesuturile deteriorate. Cultivarea ardeiului timp de câțiva ani în același loc duce la acumularea patogenilor în sol: fitoftoroza, fuzarioza și manei. Aflați mai multe și despre Mana de sol la roșii: 5 reguli pentru a proteja cultura. Bolile enumerate reduc vitalitatea ardeiului, frunzele și tulpinile se ofilesc, creșterea este inhibată. După ceva timp, planta poate muri. În plus, bolile epuizează solul. Insectele dăunătoare reprezintă nu mai puțin pericol pentru plante – acestea adesea pot fi afectate de afide, musculița albă, buha semănăturilor, tripși, gândaci de Colorado sau coropâșnițe. Analizați bine plantele pentru a depista semne sau simptome posibile de atac. Utilizați produse omologate pentru combaterea patogenilor. În Moldova, contra musculiței albe de seră sunt omologate produsele ce conțin lambda-cihalotrin (Cordoba - 0,15-0,2 l/ha). În România contra afidelor și musculiței albe sunt omologate produsele pe bază de flupiradifuron (Sanium System - 4,5 l/ha, Sivanto Prime - 0,56 l/ha pentru plante cu înălțime de 1m în maxim 750 l apă/ha, oxamil (Vydate - 10 l/ha), deltametrin (Poleci - 30-50 ml/hl apă (0,03-0,05 %)) și altele. Contra tripșilor produse pe bază de abamectin (Vertimec Pro - 1,2 l/ha), deltametrin (Poleci). Prevenirea stopării creșterii și altor probleme la cultura ardeiului Măsurile preventive vor ajuta la evitarea problemelor ce pot apărea în perioada de creștere și se răsfrâg negativ asupra productivității ardeilor: Alegeți solurile potrivite pentru cultivarea ardeiului. Respectați asolamentul. Ardeiul se cultivă cu succes după varză, leguminoase, bostănoase. Alternați fertilizarea cu substanțe organice și minerale. Creșteți treptat cantitatea de îngrășământ aplicată. Nu fertilizați excesiv cu azot, deoarece acest lucru va duce la creșterea masei verzi în detrimentul fructificării. Efectuați fertilizările pe solul umed, cu două zile înainte de fertilizare, udați solul. Apa pentru irigare trebuie să fie de temperatura camerei. Este recomandat a efectua udările dimineața. Pe suprafețe mici turnați apă la rădăcină, încercând să nu atingeți lăstarii și frunzele. Afânați nu prea adânc solul din jurul fiecărei plante, dacă nu este mulcit. Îndepărtați fructele sau părțile plantei cu deteriorări mecanice, cu simptome de atac ale unei boli pentru a preveni infectarea în masă.

Pe parcursul vegetației, culturile de ceapă și usturoi pot fi afectate de diferite boli ce pot produce pagube importante, în cazul unui management defectuos al acestora. În acest articol, discutăm despre principalele boli pe care le putem întâlni la ceapă, usturoi și alte bulboase, măsuri ce reduc riscul dezvoltării acestora și metode de menținere sub control. Mana Peronospora destructor Mana atacă ceapa, usturoiul, prazul, ceapa de tuns și hașme în toate fazele de dezvoltare. Boala se manifestă pe frunze, pe tijele florale, pe pedunculii florilor, pe bulbi. Pe frunzele mature, la început în jumătatea superioară, apoi pe tot limbul apar pete de decolorări, de obicei oval-alungite, de 1-4 cm lungime. În condiții de vreme umedă în câteva zile pe acele pete se formează fructificațiile ciupercii - un puf de culoare cenușiu-violaceu, țesuturile atacate necrozează. Dacă nu sunt întreprinse măsuri rapid, frunzele se vestejesc, se usucă, cad, formarea bulbilor e compromisă. Pe tije florale apar pete mai mari, țesuturile se îngălbenesc, tijele se pot îndoia sau rupe în dreptul porțiunii atacate. Detalii despre De ce se îngălbenesc sau se usucă frunzele la ceapă. Cauze și tratament. FOTO: klubgaia.com; anakagronomy.com Putregaiul cenușiu al coletului și bulbilor de ceapă Botrytis sp. Putregaiul cenușiu poate fi întâlnit în special la ceapă, usturoi, dar și alte specii ale genului Allium. Puteți observa atacul atât pe plante tinere, cât și bulbi, acesta manifestându-se prin: Pete mici (1-3mm), albe, rotunde sau ovale, ușor cufundate înțesuturi, dispuse spre vârf. Formarea unui puf cenușiu pe acestea, uscarea frunzelor. Ulterior, atacul apare pe colet: se înmoaie, putrezește, ducând adesea la uscarea prematură a părții aeriene a plantelor. Bulbii pot prezenta simptome de infecție încă din câmp, înmuindu-se vârful. Pe folie bulbului apar pete gălbui, ce apoi formează mucegai brun-cenușiu. Pe zonele atacate apar scleroți negri. Umiditatea ridicată, vremea noroasă și caldă favorizează dezvoltarea bolii. FOTO: ukrup.com.ua Putregaiul cenușiu se poate transmite prin: scleroții din sol, sporii rămași pe resturile vegetale, semințele infestate. Rugina cepei, usturoiului, prazului Puccinia porri Primele simptome apar primăvara: pete mici, circulare, alb-gălbui (în care se găsesc picnidii și ecidii portocalii-pulverulente). Vara se formează pustule de 1-5 mm, brun-roșiatice sau portocalii, între nervurile frunzei. Spre toamnă, apar pustule lucioase de culoare cenușie sau maro-închis (spori de rezistență - teleutospori). În general, rugina mai întâi se formează pe frunzele mature, apoi pe cele tinere. Frunzele atacate se zbârcesc, se usucă de la vârf spre bază, bulbii și planta per general se dezvoltă slab. FOTO: studfile.net Putregaiul alb al bulbilor Sclerotium cepivorum Putregaiul alb poate fi întâlnit în culturile de ceapă, usturoi, praz. Mai susceptibile la atac sunt plantele bătrâne. La usturoi boala se manifestă din momentul formării bulbilor, până la recoltare prin: îngălbenirea frunzelor bazale, apoi uscarea acestora. La bază tecile sunt acoperite cu crustă (scleroți negri) de care poate adera sol împânzit de miceliu alb-vătos. La depozitare, bulbii în exterior arată bine, însă în interios sunt distruși, mumifiați, acoperiți de o masă de scleroți negri, fiind și foarte ușori. FOTO: revistas.ucr.ac.cr FOTO: agric.wa.gov.au Mai multe despre Îngălbenirea frunzelor la usturoi – 7 cauze și tratament. La ceapă și praz simptomele mai întâi apar pe primăvara și constau în îngălbenirea părții superioare a frunzelor bazale. Atacurile puternice determină ofilirea şi pieirea rapidă a plantelor. Putregaiul alb apare de obicei sub formă de vetre circulare. Plantele atacate se smulg uşor, rădăcinile sunt putrezite. Pe rădăcini şi pe solzii bulbilor, se formează în primele faze miceliu alb-vătos, apoi corpuşoare mici de 0,5 mm, negricioase (scleroţiile ciupercii). Boala se manifestă, ulterior, din nou, de la începutul formării bulbilor până la recoltare. Pe bulbi apare miceliu albicios şi numeroşi scleroţi negri sau crustă. În condiţii de umiditate ridicată, ţesuturile se înmoaie şi putrezesc, la uscăciune - se mumifică. FOTO: agric.wa.gov.au Solurile reci și umede favorizează dezvoltarea bolii. Pătarea purpurie Alternaria porri Pătarea purpurie este o boală produsă de ciuperca Alternaria porri, fiind frecvent întâlnită în culturile de ceapă și praz. Simptomele ce v-ar putea ajuta să identificați această boală sunt: pe frunzele mature, mai ales spre extremități, apar pete mici, albicioase, alungite paralel nervurilor, înconjurate de o zonă galbenă. Adesea, sunt de culoare purpurie în partea centrală, ușor cufundate în țesut. Peste circa 2-3 săptămâni după apariție, petele se acoperă cu puf catifelat, brun-negricios (fructificațiile ciupercii). Umiditatea ridicată favorizează dezvoltarea bolii, astfel că pe frunze apar mai multe pete, într-un final frunzele pierzând turgescența, uscându-se. Odată cu evoluția bolii, pete apar și pe tulpinile florifere, părțile florale, semințele nu se mai dezvoltă. Ciuperca iernează în resturile de plante. Pătarea purpurie, simptome de atac la ceapă: FOTO: forestryimages.org Pierderile cresc pe măsură ce plantele depășesc perioada de maturare, fiind mai mari către sfârșitul verii sau la începutul toamnei. Fuzarioza cepei Fusarium oxysporum f. sp. cepae Fuzarioza atacă speciile din genul Allium, provocând putregai uscat, infectând partea bazală și rădăcina cepei, de obicei, plantele cu răni produse în urma lucrărilor. Umiditatea sporită și temperaturile de 25-28 grade Celsius favorizează dezvoltarea bolii. De obicei, bulbii sunt atacați înainte de maturitate și pot rămâne mici. După contaminare, la suprafața bulbilor apar pete albe, ce devin de culoarea plumbului, se înnegresc, se măresc, cuprinzând și distrugând sistemul radicular. La presare țesuturile sunt moi, iar pe solzii interni în condiții de umiditate se formează miceliu de culoare albicioasă. În condiții de uscăciune țesuturile se zbârcesc, distrug, solzii externi crapă, cad. Vârfurile frunzelor se vestejesc, îngălbenesc. Plantele se smulg ușor din sol, deoarece o parte din rădăcini sunt putrezite. FOTO: ipmimages.org; mtvernon.wsu.edu FOTO: forestryimages.org Fuzarioza cepei se răspândește prin bulbii infectați, echipamente, apa de irigare. Reguli generale de prevenire a bolilor la ceapă și usturoi În mare parte, bacteriile și ciupercile ce produc boli la culturi au condiții favorabile de dezvoltare din cauza omiterii unor lucrări ce ar permite menținerea sub control a acestora. Astfel, este recomandată: Plantarea materialului de plantat/semincer calilativ, evitarea utilizării materialului din plantații infectate sau a celui cu răni. Utilizarea bulbilor sortați. Curățarea uneltelor, echipamentelor și utilajelor, în special după activitatea în câmpurile cu simptome de boli. Respectarea rotației culturilor: ceapa, usturoiul și alte culturi cum ar fi prazul pot fi din nou plantate pe același teren după o pauză de 4 ani. Evitarea fertilizării excesive cu îngrășăminte cu azot. Asigurarea cantității de fosfor necesară culturii, dar și îngrășămintelor cu calciu. Cultivarea îngrășămintelor verzi, cum ar fi muștar, pentru prevenirea formării scleroților. Evitarea cultivării bulboaselor pe terenuri umede, neaeriste. Combaterea insectelor dăunătoare. Recoltarea la timp și uscarea bulbilor înainte de depozitare. Înainte de plantare, verificaţi baza bulbilor pentru a depista orice simptom de putregai. Înlăturați resturile de plante după fiecare cultură - acestea pot fi surse de infecție, iar pe cele cu simptome de boli - ardeți-le. Tratamente la ceapă și usturoi Pentru combaterea diferitor boli la ceapă sunt omologate o serie de produse cu diferite substanțe active ce trebuie alternate pentru a evita dezvoltarea rezistențelor. O metodă organică ce vă permite îmbunătățirea esențială a sănătății plantelor și prevenirea bolilor sau chiar combaterea acestora este realizarea tratamentelor în culturi o dată la 7-10 zile cu produse ce conțin Trichoderma vie. Detalii despre Trichoderma – cum o utilizăm pentru a combate natural bolile și crește imunitatea plantelor. În general, pentru prevenirea unor boli cum ar fi mana la ceapă și usturoi, pot fi realizate tratamente cu produse ce conțin cupru: Cuprofix Ultra (expiră omologare 31.01.2024, 1,4-1,8 kg/ha), Zeamă Bordeleză 0,75%, Alcupral 50 PU 0,5% (expiră omologare 1.01.2024). Produse ce conțin azoxistrobin sunt utilizate pentru controlul Sclerotium cepivorum (Putregaiul alb), Puccinia allii (Rugina), Cladosporium allii-porri (Alternarioza), Peronospora destructor (Mana), Alternaria porri (Alternarioza): Promesa (0,75-1,0 L/ha, expiră 31.12.2025), Ortiva Top (azoxistrobin+difenoconazol) 1,0 l/ha, Chamane 1,0 l/ha, expiră omologare 31.12.2024), Allistar 250 SC (0,75-1,0 L/ha, expiră omologare 31.12.2025), Amistar (0,75-1,0 L, expiră omologare 31.12.2025), . Produse ce conțin oxatiapiproplin (Zorvec Enicade (3.03.2028- expiră omologare, 0,2 L/ha), metiram (Polyram DF 0,2%, expiră 31.01.2025), COS-OGA (Fytosol 4,0 L/ha, expiră omologare 3.06.2023), captan (Captan 80 WDG, 0,15%, expiră omologare 31.07.2024), fluazinam (Banjo 500 SC, 0,04%(0,4 l/ha), expiră omologare 29.02.2024), fosetil de aluminiu (Aliette 80 WG, 2,0 kg/ha, expiră omologare 30.04.2024), sunt omologate pentru controlul manei la ceapă. Produse ce conțin ciprodinil+fludioxonil sunt omologate pentru controlul putregaiurilor la ceapă și usturoi (Sclerotinia, Botrytis): Switch (31.10.2024 expiră omologare, 1 kg/ha, Botrefin (1,0 Kg/ha, expiră omologare 31.10.2023). Pentru ceapa de tuns mai este omologat și isofetamid în controlul putregaiurilor (Kenja - recomandat preventiv 1,0 L/ha, expiră omologare 15.09.2027). Schemă de tratament ceapă: În următoarele fenofaze de creștere ale cepei, în funcție de starea culturii și condițiile vremii, pot fi realizate tratamente preventive sau de control cu unul dintre produsele indicate mai sus pentru: Important! Aceasta este o schemă orientativă, indicată este monitorizarea permanentă a situației în câmp. Citește și despre Dăunători la ceapă și usturoi: cum îi recunoaștem, combatere.