Sculptura rămâne o expresie a acţiunii Naturii.
La semplicità non è un fine dell’arte ma si arriva alla semplicità malgrado se stessi avvicinandosi al senso reale delle cose. La semplicità è la complessità stessa – ti devi nutrire della su…
Un desert foarte simplu de facut si tare gustos, care va cuceri toata familia, mai ales Read more...
Este un soi de cheesecake foarte gustos, iar blatul de ciocolata face un contrast excelent cu textura cremoasa a cremei. Nu stiu cat e de ruseasca
Explore Valeria. V.'s 2363 photos on Flickr!
Daca ma intrebati pe mine, la aceasta negresa cu ciocolata si branza ar merge la fix niste fructe (capsuni, zmeura sau visine).…
Mod de preparare Poale-n brau - placinte moldovenesti - branzoaiceIntr-un bol marisor pune drojdia, 4-5 linguri din faina,
Madlenele (sau Madeleine) sunt perfecte langa cafea, pentru o zi friguroasa de iarna ca aceasta, cand n-ai alta treaba decat sa te afunzi in fotoliul
Un blog cu retete culinare, retete simple si la indemana oricui, retete rapide, retete usoare, torturi si prajituri
Opt sculpturi ale lui Constantin Brâncuşi, realizate în lemn şi marmură, între care ”Muza”, ”Adam şi Eva” şi ”Miracolul”, aflate actualmente în depoz...
Acum cateva zile mi se facuse pofta de ceva dulce, dar nu aveam mai nimic prin camara, iar in frigider nu aveam decat lapte, smantana, o cana de branza dulce si oua. Cu aceste ingrediente imi propusesem sa fac o budinca de taitei, dar nu mai aveam taitei de casa! ... si pana-i faceam ma apuca seara, si eu seara nu-ti mananc dulciuri ( mai fac exceptie cand am tiramisu sau profiterol cu mult rom). Trebuia sa fac ceva mai rapid, ceva ce-n maxim o ora sa pot savura ... si atunci mi-a venit idea sa pregatesc o mica pasca fara aluat, reteta Cristinei (Diva in bucatarie). Am scos din frigider branza, untul, smantana si un ou, iar din camara stafidele. Dupa ce am spart oul mi-am dat seama ca din toate ingredientele nu aveam praful de budinca ... na ce sa-i fac ... asa ca ma improvizat! ... si culmea a si iesit improvizatia! chiar a iesit ... si a iesit ceva grozav! ... o budinca nemaipomenit de buna! Ingrediente: (2-3 portii) 250 grame branza dulce de vaca* 50 ml smantana 40 grame unt la temperatura camerei + pentru uns hartia de copt 2 oua medii (galbenusurile separate de albusuri) 70 grame zahar 1 praf de sare 2 linguri amidon ( in total 36-38 grame) 1/2 lingurita praf de copt o mana buna de stafide 2 linguri coaja de portocoala confiata (maruntita) esenta de portocale 3 linguri fulgi de migdale * branza dulce pe care am folosit a fost foarte buna, cel putin pentru gustul meu, dulce si cremoasa. Stafidele le-am pus la inmuiat in putin lapte caldut. Am pornit cuptorul si l-am setat la un foc mediu. Am amestecat bine cu ajutorul unui tel branza cu smantana, apoi treptat am adaugat untul, galbenusurile de ou, un strop de esenta de portocale si zaharul. Albusurile le-am batut spuma cu un praf de sare. Am adaugat amestecului de branza amidonul si praful de copt. Albusurile batute spuma le-am incorporat in amestecul de branza, amestecand usor cu o lingura de lemn. Am adaugat compozitiei stafidele scurse de lapte si coaja de portocale confiata. Am uns cu putin unt o forma de chec/cozonac si am tapetat-o cu o foaie de copt. Foaia de copt am uns-o bine cu unt. Am turnat in forma tapetata compozitia si am presarat deasupra fulgii de migdale. Am dat forma la copt pentru 20 de minute. A iesit o budinca cremoasa, usor dulce, cu destule stafide si parfum de portocale! ... fix pe gustul meu. Budinca aceasta de branza nu as fi facuta in veci daca Cristina nu posta minunata reteta de pasca fara aluat, pe care o voi incerca ... doar sa-mi iau praf de budinca ... si m-ar tenta un praf de budinca de caramel ... Multumesc Cristina!
La umbra marilor copaci nu creşte nimic.
Poale-n brau moldovenesti sau branzoaice reteta. Reteta moldoveneasca de poale-n brau. Umplutura de branza de vaci pentru poale-n brau.
Branzoiace sau Poale-n brau – pufoase si aromate !
Visit the post for more.
INTERVIUL LUI BRANCUSI IN 1930 "Arta e o taină – o credință, nu e o formulă. Când se face după o teorie e falsă" Constantin Brâncuși. Interviu cu Constantin Brâncuși realizat de Apriliana Medianu pentru ziarul Curentul, 6 octombrie 1930 E în București. A venit să aranjeze vreo expoziție? A adus cu el ceva din operile lui? Nu. A venit pentru nepoții lui, ajunși pe băncile universitare. După ce îi va ști cu un rost – se reîntoarce la Paris. Brâncuși e o mână de om însuflețit. Două fărâme de soare strălucesc în privirile lui de român cu cugetul limpede și drept. A început să încărunțească. Mai rămâneți mult prin țară? Să văd copilul ăsta înscris la facultate și plec. Ce să mai fac pe aici? Dacă nu ați fost niciodată pe la Brebu – duceți-vă acum. Preotul de acolo a colecționat niște pietre interesante. Le știu. Am fost. Sunt modelate de apă. Cum și când v-ați gândit să începeți sculptură? Nu a fost o idee. A fost o necesitate de a mă elibera de mine însumi. Ce material modelați cu plăcere? Trebuie să te faci prieten cu materia, să o faci să vorbească în sensul binelui și al frumosului. A fost o noutate sculptura dv. Ați avut multe dificultăți la început? Dificultățile nu se sfârșesc niciodată. Cum ați ajuns la formula aceasta a artei? Ce maeștri v-au călăuzit în începuturi? Nici unul. Toate au pornit din mine. M-am pomenit făcând sculptură. Arta e o taină – o credință, nu e o formulă. Când se face după o teorie e falsă. Trebuie să ne distrugem pe noi, să ne degajăm de toată impertinența omenească. Numai astfel izbutim să descoperim frumosul. Image removed by sender.Care a fost prima dvs. operă? Un monument lui Petre Stănescu, la Buzău. O comandă obișnuită, ca orice comandă. Dar era prima mea ciocnire cu responsabilitatea. Monumentul trebuia să reprezinte o femeie plângând. Cum era să fac o femeie goală într-un cimitir… Am făcut atunci din materia ce mi se pusese la dispoziție o rugăciune.. O interpretare modernă… Arta nu e nici modernă, nici veche, e artă. Numai că timpul perfecționează spiritul omenesc – și spiritul cere el însuși aceasta. Aud azi vorbindu-se despre tot felul de curente în artă. E un fel de balamuc universal. Arta nu s-a dezvoltat decât în epocile mari religioase. Când sentimentul religios scade urmează o decadență. Tot ce se creează prin filozofie și religie e bucurie, lumină, libertate. Tot ce este pornit în alt sens e lucru pierdut. Folclorul slujește la ceva? E singurul care e artă, se face prin el însuși. Toate artele superioare trec pe acolo. Dacă ați încerca să reveniți în țară definitiv? Dacă… nu pot să mă întorc. Cine îmi dă mie să mănânc aici? Eu nu pot să mă bat, să dau pe alții la o parte, pentru ca să obțin o lucrare.. Parisul e o cetate universală… Nu. E târziu acum să mă mai strămut în țara mea. Nu mai am timp să mă afirm. Americanii pun mare preț pe operele dvs.? Da… prima mea expoziție am făcut-o în Statele Unite la muzeul modern, oficial. Am fost invitat de americanii care veniseră la Paris. Era prin 1912-1913 – o expoziție modernă retrospectivă. Au avut succes lucrările mele. Dar după război s-a vorbit și de un proces ce ați avut cu autoritățile americane. Oh, ce s-a mai spus atunci! Că am fost chiar și arestat, și lucrările confiscate. Se știe că în America arta intră liberă. Trimisesem câteva lucrări ce fuseseră cumpărate. Cei de la vamă au găsit că ele nu seamănă a obiecte de artă și că vreau să introduc clandestin bronz brut. Mi-au impus și o amendă de 50 la sută din valoarea statuilor puse pe cântar. A fost un proces mare care a durat 2 ani. Toți artiștii mari și criticii de artă din America au fost chemați să-și dea avizul dacă e artă, sau nu e artă?. Rezultatul? Au modificat articolele din lege pentru ca lucrările mele să intre în libertate. Arta mi-a fost recunoscută astfel oficial. Ce de legende mi-au ieșit atunci! Când am venit în Gorj – cei de la Peștișani se uitau la mine foarte curios. Tata era cel mai avut, și era om umblat. Fusese pe la Craiova – ajunsese până la București. În sat casele aveau pe atunci un ochi mic de geam și acela acoperit cu hârtie. Cum s-a întors din călătoriile lui prin orașe a introdus o inovație: a pus de s-au mărit ferestrele – făcându-le să se deschidă. După el au făcut și ceilalți. Azi toate casele sunt frumoase – și cu ferestre mari, la Peștișani. Pictură nu ați încercat? Culoarea nu v-a atras? Numai forma? Ba da, am multe proiecte de fresce schițate. Dar pentru tot ce mai simt că trebuie să dau în sculptură, mi-ar mai trebui, ca lui Briareu (n.r- personaj mitologic cu o sută de brațe și cincizeci de capete), încă o sută de brațe să pot sfârși. Coloana s-ar ridica frumos într-una din piețele Bucureștilor... Ori cât de profan ai fi în ale artei, privind operile maestrului Brâncuși, încerci întotdeauna emoția misterioasă a infinitului. Cine nu a încercat sensația aceasta în fața „Pasărei Măiestre" – „Pasărei în spațiu" – „Coloanei care se desfășoară în infinit"… Toate, Brâncuși le vede în proporții mari – ireale aproape. Explicând aceasta, brațele lui de muncitor artist schițează un gest larg – privirile ridicate fixează intens și perseverent un punct în spațiu. El vede pasărea măeastră visată, coloana, care se ridică, se ridică. Această coloană – pe o bază de cel puțin 50 de metri s’ar ridica frumos într’una din piețele Bucureștilor – atât de sărac în statui. Maestrului Brâncuși nu-i place reclama. Au vrut scriitorii să-i consacre volume. A refuzat. Unul din bunii lui prieteni și admiratori, Paul Morand, l-a omagiat cândva superlativ. Întâmplarea face ca scriitorul și sculptorul să se întâlnească la București astăzi. „Am refuzat să mi se scrie volume. Orice eșire pe arenă o consider ca un sfârșit. Și eu mai am multe de spus.” O doză de optimism confuz și contagios emană din vorba sa. Se spune că în sângele românesc se amestecă o mulțime de influențe: latine, slave, bizantine – fapt dovedit în producțiile artei țărănești. „Cel latin însă predomină. E și firesc să fie așa. Legionarii romani erau cei mai tari, ei erau doar învingători – și sunt încă. Moștenirea lor nu s-a putut pierde." „Am vizitat Spania, Italia. Ne asemănăm extraordinar. Dintre latini, numai francezii sunt puțin mai deosebiți și dacă ceilalți s-au desvoltat mai curând decât noi și au o civilizație și artă mai veche – nu suntem vinovați. Toate se petrec astfel în natură. Într-un copac unele fructe se coc mai curând, altele mai târziu – toate au însă același gust delicios.” „În arborele latin – noi am fost fructul care s-a copt mai târziu." „Aci, la hotarul celor două lumi (Occident și Orient) unde suntem așezați – avem un destin mare." „De la Slavi n-am prea moștenit multe. În vorbire ne-a rămas acel «î» atât de urât în pronunțare, iar culorile lor sunt tari, violente. Uite la covoarele dinspre vecinii noștri ruși – la desenele lor." Maestrul Brâncuși a văzut multe și știe multe. Vorba îi e domoală – cu ascensiuni line de entusiasm – cu sonorități catifelate. Ne despărțim ca după o lungă confesiune. Interviu reprodus de ActiveNews din Cotidianul.ro Sursa: ADRIAN MUNTEANU
Visit the post for more.
About The Artwork The portrait of the great romania sculptor Constantin Brancusi. The painting comes stretched, signed, completely ready to hang. Original Created:2021 Subjects:Celebrity Materials:Canvas Styles:AbstractFigurativeFine ArtPortraitureRealism Mediums:Acrylic Details & Dimensions Painting:Acrylic on Canvas Original:One-of-a-kind Artwork Size:35.8 W x 48 H x 0.8 D in Frame:Not Framed Ready to Hang:Not applicable Packaging:Ships in a Crate Shipping & Returns Delivery Time:Typically 5-7 business days for domestic shipments, 10-14 business days for international shipments. Handling:Ships in a wooden crate for additional protection of heavy or oversized artworks. Crated works are subject to an $80 care and handling fee. Artists are responsible for packaging and adhering to Saatchi Art’s packaging guidelines. Ships From:United Kingdom. Customs:Shipments from United Kingdom may experience delays due to country's regulations for exporting valuable artworks. Have additional questions? Please visit our help section or contact us.
Sculptorul român Constantin Brâncuşi s-a clasat pe locul al doilea la categoria Sculptură, în urma lui Alberto Giacometti, într-un sondaj recent organizat de publicaţia franceză Le Figaro, care a d…
According to Constantin Brancusi’s own testimony, his preoccupation with the image of the bird as a plastic form began as early as 1910. With the theme of the Maiastra (1910–18), he initiated a series of about thirty sculptures of birds. The word maïastra means “master” or “chief” in Brancusi’s native Romanian, but the title refers specifically to a magically beneficent, dazzlingly plumed bird in Romanian folklore. Brancusi’s mystical inclinations and his deeply rooted interest in peasant superstition make the motif an apt one. The golden plumage of the Maiastra is expressed in the reflective surface of the bronze; the bird’s restorative song seems to issue from within the monumental puffed chest, through the arched neck, out of the open beak. The heraldic, geometric aspect of the figure contrasts with details such as the inconsistent size of the eyes, the distortion of the beak aperture, and the cocking of the head slightly to one side. The elevation of the bird on a saw-tooth base lends it the illusion of perching. The subtle tapering of form, the relationship of curved to hard-edge surfaces, and the changes of axis tune the sculpture so finely that the slightest alteration from version to version reflects a crucial decision in Brancusi’s development of the theme. Seven other versions of Maiastra have been identified and located: three are marble and four bronze. The Peggy Guggenheim example apparently was cast from a reworked plaster (now lost but visible in a 1955 photograph of Brancusi’s studio).¹ This was probably also the source for the almost identical cast in the collection of the Des Moines Art Center.
Ne apropiem de universul lui Brâncuși cu ajutorul unei serii de 5 articole care vor surprinde diferite ipostaze ale operei sale…
"La muse endormie", un bronze de Constantion Brancusi fondu en six exemplaires, a été adjugé lundi à New York pour 57,3 millions de dollars lors d'une vente de la maison Christie's, un record pour l'artiste roumain.
